Curcubeul lui Dionis

Opera lui Fãnuş Neagu rãspunde în cel mai înalt grad specificului spiritualitãţii româneşti, fapt pe care ne-am strãduit sã îl evidenţiem atât prin “mioritismul” ei, cât şi prin sublinierea pilonilor spirituali care o susţin. Deşi, departe de a emite pretenţii cã acestea şi numai acestea ar fi elementele ei de structurã, suntem totuşi îndreptãţiţi sã considerãm cã spaţiul şi timpul operei, elementele naturii, ca pãmântul, apele, aştrii, fenomenele naturii, ca ploaia şi ninsoarea, precum şi omul în cele douã ipostaze fundamentale, dragostea şi moartea, dar şi fantasticul, susţin şi dau valoare acestei opere.
Datã fiind importanţa pe care autorul a dat-o metaforei în toatã opera sa, considerãm cã îl putem aşeza alãturi de marele poet Nichita Stãnescu, ca fiind replica sa în prozã.
Pe Fãnuş Neagu l-a menţinut, însã, în cadrul imaginãrii şi invenţiei pe tãrâm epic, setea de a povesti, dorinţa de a crea o lume, una miraculoasã,el fiind un adevãrat urmaş al lui Ion Creangã şi al lui Mihail Sadoveanu, altfel, multe pagini din opera sa sunt vers alb, sunt poezie.
Dincolo de cele gândite şi susţinute în acest eseu, considerãm cã opera rãmâne deschisã în toate sensurile şi semnificaţiile ei cãtre orice abordare analiticã, din orice perspectivã, iar locul ei în templul literaturii române este departe de a se fi fixat.
Demersul literar al marelui scriitor Fãnuş Neagu este unul de autodepãşire a creatorului prin arta sa, de biruinţã a visului asupra realitãţii, un act spiritual care s-a întâlnit cu perfecţiunea.

 

CONTACT

Comenzile pot fi fãcute la adresa de mail: laedi101@ yahoo.de sau la tel. 0746087670. Suntem preocupaţi de o bunã colaborare cu cititorii noştri şi vom rãspunde prin e-mail solicitãrilor sau întrebãrilor adresate.

RAINER MARIA RILKE, mare poet german ( 1875 – 1926)

ICH BIN SO JUNG
Ich bin so jung. Ich möchte jedem Klange,
der mich vorüberrauscht, mich schaudernd schenken,
und willig in des Windes liebem Zwange,
wie Windendes über dem Gartengange,
will meine Sehnsucht ihre Ranken schwenken,

Und jeder Rüstung bar will ich mich brüsten,
solang ich fühle, wie die Brust sich breitet,
denn es ist Zeit, sich reisig auszurüsten,
wenn aus der frühen Kühle dieser Küsten
der Tag mich in die Binnenlande leitet.

CE TÂNÃR SUNT!
Ce tânãr sunt, m-aş dãrui cu-nfiorare
Oricãrui cânt ce calea mi-o-ntretaie;
Cu drag în lina vântului strânsoare,
Vârtej în vânt peste alei şi parcuri,
Dorul meu urcã în plante suitoare.

Şi-n faţa unei arme pieptu-mi dezvelesc,
Cât timp presimt cã pieptul se lãrgeşte
Şi este clipa, calea sã-mi gãsesc
Când din rãcoarea acestor tãrmuri
Ziua în ţãri fãrã de mare mã goneşte.
Traducere George Tãtãruş