Fecioare de ceaţã
Volum de versuri apãrut la editura Epubli din Berlin în anul 2008; are 86 pg, preţ 15 Lei Fecioare de ceaţã [+] proba de lectura Curcubeul lui Dionis
Eseu despre opera scriitorului Fãnuş Neagu, publicat la editura Epubli din Berlin în anul 2008; are 116 pg, preţ 25 Lei Curcubeul lui Dionis [+] proba de lectura |
Curcubeul lui Dionis
Opera lui Fãnuş Neagu rãspunde în cel mai înalt grad specificului spiritualitãţii româneşti, fapt pe care ne-am strãduit sã îl evidenţiem atât prin “mioritismul” ei, cât şi prin sublinierea pilonilor spirituali care o susţin. Deşi, departe de a emite pretenţii cã acestea şi numai acestea ar fi elementele ei de structurã, suntem totuşi îndreptãţiţi sã considerãm cã spaţiul şi timpul operei, elementele naturii, ca pãmântul, apele, aştrii, fenomenele naturii, ca ploaia şi ninsoarea, precum şi omul în cele douã ipostaze fundamentale, dragostea şi moartea, dar şi fantasticul, susţin şi dau valoare acestei opere.
Datã fiind importanţa pe care autorul a dat-o metaforei în toatã opera sa, considerãm cã îl putem aşeza alãturi de marele poet Nichita Stãnescu, ca fiind replica sa în prozã. Pe Fãnuş Neagu l-a menţinut, însã, în cadrul imaginãrii şi invenţiei pe tãrâm epic, setea de a povesti, dorinţa de a crea o lume, una miraculoasã,el fiind un adevãrat urmaş al lui Ion Creangã şi al lui Mihail Sadoveanu, altfel, multe pagini din opera sa sunt vers alb, sunt poezie. Dincolo de cele gândite şi susţinute în acest eseu, considerãm cã opera rãmâne deschisã în toate sensurile şi semnificaţiile ei cãtre orice abordare analiticã, din orice perspectivã, iar locul ei în templul literaturii române este departe de a se fi fixat. Demersul literar al marelui scriitor Fãnuş Neagu este unul de autodepãşire a creatorului prin arta sa, de biruinţã a visului asupra realitãţii, un act spiritual care s-a întâlnit cu perfecţiunea. CONTACT Comenzile pot fi fãcute la adresa de mail: laedi101@ yahoo.de sau la tel. 0746087670.
Suntem preocupaţi de o bunã colaborare cu cititorii noştri şi vom rãspunde prin e-mail solicitãrilor sau întrebãrilor adresate.
|
RAINER MARIA RILKE, mare poet german (1875 – 1926)
DER PANTHER Im Jardin des Plantes, Paris Sein Blick ist vom Vorübergehen der Stäbe so mild geworden, dass es nicht mehr hält. Ihm ist es, als ob tausend Stäbe gäbe und hinter tausend Stäben keine Welt. Der weiche Gang geschmeidig starker Schritte, der sich im allerkleinsten Kreise dreht, ist wie ein Tanz von Kraft um eine Mitte, in der betäubt ein großer Wille steht. Nur manchmal schiebt sich der Vorhang der Pupille sich lautlos auf- Dann geht ein Bild hinein geht durch der Glieder angespannte Stille- und hört im Herzen auf zu sein. PANTERA În Jardin des Plants, Paris Prin gratii privirea aşa s-a istovit, încât în ea nimic nu mai reţine, şi-i pare cã de mii de gratii s-a lovit şi lumea nu existã ca sã o aline. Mlãdiul mers al paşilor puternici, ce veşnic în cercuri se-nvârteşte, e ca un dans al forţei în cercuri cât mai mici în care ameţitã voinţa-i lâncezeşte. Doar rareori pleoapele-şi ridicã şi-n tainã o imagine pupila i-o pãtrunde, strãbate prin membrele-ncordate încã şi-n inimã dispare ca-ntr-un abis de unde. Traducere George Tãtãruş RAINER MARIA RILKE, mare poet german ( 1875 – 1926)
ICH BIN SO JUNG
Ich bin so jung. Ich möchte jedem Klange, der mich vorüberrauscht, mich schaudernd schenken, und willig in des Windes liebem Zwange, wie Windendes über dem Gartengange, will meine Sehnsucht ihre Ranken schwenken, Und jeder Rüstung bar will ich mich brüsten, solang ich fühle, wie die Brust sich breitet, denn es ist Zeit, sich reisig auszurüsten, wenn aus der frühen Kühle dieser Küsten der Tag mich in die Binnenlande leitet. CE TÂNÃR SUNT! Ce tânãr sunt, m-aş dãrui cu-nfiorare Oricãrui cânt ce calea mi-o-ntretaie; Cu drag în lina vântului strânsoare, Vârtej în vânt peste alei şi parcuri, Dorul meu urcã în plante suitoare. Şi-n faţa unei arme pieptu-mi dezvelesc, Cât timp presimt cã pieptul se lãrgeşte Şi este clipa, calea sã-mi gãsesc Când din rãcoarea acestor tãrmuri Ziua în ţãri fãrã de mare mã goneşte. Traducere George Tãtãruş |
Website creat de Mihai-Cristian Tãtãruş